Interviu cu un cantaret de nota 10 : Mattyas

Bună ziua, astăzi 13 Noiembrie 2015 am avut onoarea să îl am invitat la emisiunea mea ´` Tânărul de la Radio pe Radio 25 pe cântăreţul Mathias.

Să vă spun câteceva despre el:

LOREA VALENTIN BOGDAN, cunoscut sub numele de Mattyas, s-a născut la Bucureşti la 14 mai 1982. A terminat ŞCOALA DE MUZICĂ şi cânta la pian şi trompetă, iar după absolvire a luat lecţii de canto în particular. Colaborează cu producători internaţionali.
Mattyas l-a cunoscut pe Marius Moga cu care a colaborat la o piesă pentru un proiect dance. După care a mai colaborat şi cu Dave Pryce de la Deepside Deejays.
Ceva mai târziu a început cariera solo cu un alt nume, avându-l compozitor pe Adi Cristescu într-un proiect diferit ca stil muzical.

MATTYAS e ocupat cu concertele şi e fercit că publicul îi iubeşte muzica. Mai are de muncit dar prin efort şi voinţa poate ajunge la recunoaştere internaţională. Iar românii pot fi mândri. România continuă să fie promovată în străinătate tot prin muzică şi sport.

Iar aici aveţi un mic video cu înregistrarea de la Interviul de astăzi vă doresc audiţie plăcută!

Multumesc invitatului meu Mattyas pentru timpul acordat .

( Moderator de emisie : Dj Electro - Rusu Sergiu) 

Invitat special : Mattyas

Powered by -  Radio 25 Romania

Revenirea la Radio 25 Romania

Salut, astăzi vreau să vă povestesc despre revenirea pe Radio 25 România.
De când am plecat de la acest radio, eu nu m-am simţit deloc bine era stresat, mă certam cu prietenii, nu eram deloc în apele mele, am emis pe alte posturi de radio să pot uita de Radio 25 dar nu am putut pt că Radio 25 este inima mea, pt radio 25 mi-aş da şi viaţa. Iar acum o să vă explic şi de ce...
Radio 25 este un post de radio foarte iubit de mine. De 3 ani de când emit pe acest post de radio viaţa mea s-a schimbat radical. Aici am cunoscut foarte mulţi prieteni cu care ţin legătura, am cunoscut şi blog geri foarte buni, care cu timpu aş dori să îi invit la o emisiune de mea să vorbim de tot felu de subiecte. Pe alte posturi de radio nu era aşa că pe Radio 25 mereu vorbeam cu grijă să nu fiu după judecat sau criticat că nu şti cum e omu în ziua de astăzi şi eu nu m-am simţit în singuranta pe alte posturi de radio, app ştiţi vorba aia: ´´Nici unde nu e ca acasă. ´´. Până la urma plecarea asta de la Radio 25 cred că a fost o lecţie de învăţat pentru mine dar când eu mă supăr nu ştiu ce fac şi după ceva timp îmi dau seama ce prost am putut fi. Sincer să fiu au fost zile când plângeam pur şi simplu şi îmi părea rău ce am putut să fac. Dar astăzi 11 Noiembrie 2015 am decis cu prietenul meu Gabriel să redeschidem Radio 25 România. Şi îmi doresc din toată inima să putem continua cu acest post de radio mulţi ani înainte.

Cam atât a fost ce am avut de posvestit.

PS! Nu uitaţi o vorbă: ´´Niciodată să nu spui niciodată! ´´

OPINIA NUTRIȚIONISTULUI Dieta anticolesterol

Lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singura și, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoarenutriționistul  Lygia Alexandrescu.
"Colesterolul provine din două surse: cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverșilor nutrienți, în special grăsimi saturate. Din moment ce toate animalele își produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit în intestine și se adaugă la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creșterea producției de colesterol din organism. Așadar, prin reducerea cantității de grăsimi din dietă se poate menține nivelul colesterolului sanguin total în limite normale", explică specialistul.
La rândul lor, grăsimile pot fi saturate și nesaturate.
"Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grăsimile saturate se solidifică sau rămân solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide în aceleași condiții. Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar să se limiteze aportul grăsimilor saturate. Grăsimile saturate se găsesc în special în carne și în lactate rezultate din lapte nedegresat", adaugă Lygia Alexandrescu.
Grăsimile nesaturate (mono-nesaturate și poli-nesaturate) se găsesc în principal în plante și conduc în mai mică măsură la creșterea colesterolului total. Există evidențe experimentale că grăsimile mononesaturate (ulei de măsline) chiar ajută la scăderea colesterolului sanguin. Există o serie de grăsimi vegetale care se comportă ca și cele saturate: uleiul rafinat sau untul de cacao (component al ciocolatei) și care trebuie evitate.
Pe etichetele alimentelor se întâlnește adesea termenul de grăsimi vegetale hidrogenate.
"Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei și care sunt, deci, saturate. Aceste grăsimi hidrogenate sunt folosite la producerea snacks-urilor și margarinelor. Prin urmare, grăsimile, în general, trebuie limitate în dietă, însă cele saturate trebuie excluse din alimentația zilnică", arată nutriționistul.
Practic, este necesar să se urmeze un program alimentar sărac în colesterol și care să aibă următoarele obiective: scăderea cantității de grăsimi saturate din dietă; scăderea nivelului de colesterol; limitarea sodiului din alimentație; creșterea cantității de fibre și carbohidrați complecși; scăderea aportului caloric zilnic, dacă e necesară ajungerea la o greutate corporală sănătoasă.

• Câteva recomandări făcute de nutriționistul Lygia Alexandrescu:

1. Trebuie limitate zaharul și alcoolul. Ele nu furnizează mulți nutrienți, dar aduc multe calorii. Își aduc deci contribuția la creșterea colesterolului prin creșterea în greutate. Un organism supraponderal conține în exces grăsimi saturate.

2. Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul și sedentarismul, pot mări riscul unor afecțiuni cardiace. Fumatul ar trebui abandonat, iar exercițiile fizice (20-30 de minute, de trei ori pe săptămâna) ajută la reducerea nivelului colesterolului și previn construirea depozitelor de colesterol. Tot mișcarea duce și la reducerea stresului, un alt factor de risc important în cazul bolilor cardiovasculare.

3. Trebuie consumat des pește, de cel puțin trei ori pe săptămână. Anumiți pești marini și oceanici — cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul — conțin acizi grași Omega-3. Aceștia contribuie la menținerea unui nivel scăzut al colesterolului în sânge.

4. Sunt de evitat alimentele cu conținut ridicat de sodiu. Anumite persoane care au nivel de colesterol mare au și tensiune arterială mare. Prin reducerea sodiului, se poate păstra tensiunea în limite normale. Sarea de masă conține 50% sodiu. Sodiul este, de asemenea, un ingredient în multe alimente procesate. Se recomandă citirea etichetelor și alegerea numai a produselor care nu conțin mai mult de 300 mg de sodiu într-o porție. Verdeața și mirodeniile pot fi folosite în locul sării pentru a da gust mâncărurilor. Nu trebuie folosiți înlocuitorii sării decât la recomandarea medicului.

5. Trebuie crescută cantitatea de carbohidrați complecși integrali consumată. Ca și grăsimile, sunt o excelentă sursă de energie și de fibre alimentare, dar fără efectul negativ pe care grăsimile îl pot avea asupra organismului. Dar, din nou, trebuie citite cu atenție etichetele produselor de patiserie, prăjiturilor sau biscuiților. De multe ori, pentru producerea acestora se folosește ulei de cocos, ulei de palmier sau grăsimi hidrogenate.

6. Consumați 20-30 de grame de fibre în fiecare zi. Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, căpșunile și morcovii trebuie consumate pentru că ele conțin fibră solubilă. Aceasta ajută la scăderea colesterolului din sânge.

"Acestea ar fi câteva sfaturi care, aplicate cu grijă și perseverență, pot preveni creșterea colesterolului sanguin, dar și reducerea nivelului acestuia. Noile etichete ale alimentelor oferă consumatorilor informații asupra conținutului în grăsimi, grăsimi saturate, colesterol, sodiu și fibre. Alimente care nu conțin colesterol — orice alimente de origine vegetală (fructe, legume, cereale). Alimente care conțin colesterol — țesuturi de origine animală, mai ales creierul, măduva spinării, organele; grăsimile animale; alimente de origine animală, de exemplu carnea, mezelurile, produsele lactate integrale, untura", precizează nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Dieta anti-colesterol

În prezent este demonstrat ştiinţific că excesul de colesterol din sânge accentuează ateroscleroza, se depune pe pereţii arteriali şi duce la diminuarea diametrului acestora, crescând riscul de boli cardiovasculare grave (infarct, accident vascular cerebral).

În schimb, este încă neclară legătura dintre colesterolul alimentar şi cel sangvin: anumite persoane îşi menţin colesterolul sangvin în limitele normale în ciuda unui aport sangvin în limitele normale în ciuda unui aport crescut din dietă, în timp ce alţii consumă puţin colesterol, dar au nivelul din sânge ridicat.

Cum afectează colesterolul din mâncare nivelul de colesterol din sânge? Nu aşa mult cum s-ar crede. Colesterolul din dietă are o contribuţie modestă, dar semnificativă la ridicarea valorii colesterolului sangvin şi anumiţi specialişti recomandă limitarea aportului exogen la 300 mg/zi în caz de hipercolesteromie.

Nu există nici un dubiu, ceea ce mâncăm influenţează nivelul grăsimilor din sânge, mai ales în cazul persoanelor cu predispoziţie genetică pentru dislipidemii. Aceştia trebuie să limiteze drastic consumul alimentar de grăsimi şi colesterol, în timp ce restul indivizilor sunt sfătuiţi să fie moderaţi.

Orice persoană are beneficii de pe urma unei alimentaţii cu conţinut redus de lipide (20-30%) în care grăsimile săturate şi acizii graşi “trans” să fie menţinute la nivel minim (sub 10%).

Dieta anti-colesterol are în vedere în primul rând reducerea aportului caloric, de multe ori hipercolesterolemia fiind asociată cu obezitatea. Nu este nevoie de un regim alimentar drastic, cu excluderea completă a grăsimii şi colesterolului, un aport de maxim 300 mg colesterol/zi nu reprezintă niciun pericol pentru sănătate. În primul rând, trebuie redus aportul total de lipide şi mai ales de acizi graşi saturaţi apoi privilegiaţi acizii graşi mono- şi polinesaturaţi.


Eliminarea produselor care cresc nivelul colesterolului, cu conţinut ridicat de grăsimi săturate şi acizi graşi “trans”:

Carnea grasă, împănată
Mezelurile, carnea toccata
Pielea de la pui şi curcan
Ouăle
Cantităţile mari de zahăr
Cafeaua fiartă la ibric
Margarină solidă, bogată în acizi graşi “trans”
Laptele integral, smântâna şi untul
Brânzeturile şi caşcavalul
Uleiurile săturate (cocoş) şi uleiurile pentru prăjit
Uleiurile parţial hidrogenate